"
Vechju prugettu oramai purtatu da a cullettività di Corsica, u sviluppu di u portu di Bastia hè attualmente sottumessu à una cunsultazione publica. Un dibattitu tecnicu è soprattuttu, un dibattitu di sucietà." "À quale a priurità : à a frequentazione turistica o à u mantenimentu di a paglia marina longu u liturale ? A quistione hè d'attualità. Ùn pudia chè esse in centru di u dibattitu publicu nantu à u prugettu d'ingrandimentu di u portu di Bastia.
Dapoi l'annate sessanta, si parla d'ingrandà un portu di cummerciu custruitu in u 1872 è cundannatu da l'evuluzione di u trafficu. Prupietaria di i lochi dapoi u 2002, a cullettività di Corsica hà ripigliatu l'idea. E rializazioni imaginatesi averianu un costu di 200 miglioni d'euro. A lege impone tandu ch'elle sianu discutate cù a pupulazione, sottu à a direzzione di a Cummissione naziunale di u dibattitu publicu (CNDP). Principiatu di marzu passatu, stu dibattitu intervene nanzu à a decisione di fà qualunque travagliu. Decisione chì ùn intervenerà prima di u 2010 (Vede u quadru).
Sei riunioni tematiche sò state prugrammate in l'anfiteatru di u liceu Giocante per infurmà è cunsultà a ghjente sopra à u prugettu. Davanti à una assistenza sempre numerosa, trè pussiblità sò esaminate : tene a struttura attuale tal'è quale, duppianne a superficia o custruiscene un altra in surtita di a cità, nantu à u situ di a Carbonite.
A prima pare difficiule da sustene. U portu attuale ùn funziuneghja chè per via di derugazioni. Cuncipitu in un tempu chì e imbarcazioni eranu longhe di 60 metri, hè diventatu troppu strettu pè accoglie senza periculu i 170 metri di l'armamenti d'oghje. I posti mancanu è l'affari ùn s'arrangeranu micca, frà dece anni, quandu i battelli passeranu tutti i 200 metri. « Ghjunti à dimensioni simuli, ùn si puderà più guarantisce un serviziu regulare tuttu l'annu è, dunque, una cuntinuità territuriale » incalca Achille Raffalli, pilotu di u portu.
Tuttu u mondu ùn hè d'accunsentu. Secondu Edmond Simeoni « sò i battelli chì si devenu adattà à a Corsica è micca u cuntrariu ». Cù un oggettivu di ottu posti di più di 200 metri - contru à dui oghje - è di trè miglioni di passageri, u prugettu li pare sprupusitatu. Pè d'altri hè un strumentu à prò di u sviluppu d'un turisimu massicciu, vulsutu da l'eseguitivu di l'Assemblea di Corsica. È e critiche ùn finiscenu quì. U prugettu serebbe ancu da mette in leia cù u futuru incineradore. U scopu di sta rializazione doppia : fà di a Corsica un locu di trattamentu pè i rumenzuli di a regione PACA.
Una opposizione forte, dunque, chì hà purtatu eculugisti, piscadori è citadini à cuncogliesi in senu à u cullettivu « Portu di Bastia ». Secondu elli, u dibattitu hè un ingannu. A decisione di custruisce à a Carbonite hè pigliata da ch'hè un pezzu è l'altre alternative ùn ghjovanu chè à dalli una cridibilità. « Quandu a CNDP hà avutu u cartulare in manu, di marzu di u 2006, ùn si trattava chè d'un affare : a custruzzione d'un portu novu à a Carbonite, spieca Pierre-Laurent Santelli di l'associu U Polpu. A scelta « situ attuale » hè stata fabricata più tardi, à partesi da un prugettu di mudificazione di u scalu sud digià arregistratu in u Prugramma eccezziunale d'investimentu (PEI) ». Una preferenza pè u situ di u fronte di mare chì serebbe cunfurtata da i studii tecnichi « orientati » prudutti da i scagni spezializati. Antoine Sindali, u presidente di l'offiziu di i trasporti, cuntesta l'accusa : « In principiu aviamu ancu pensatu à quattru o cinque lochi longu a costa. Sò i spezialisti chì ci anu purtatu à prupone solu duie alternative ».
Preferita o nò, a « scelta Carbonite » hè in centru di e discussioni.
Pè i sociu prufessiunali di u settore marittimu, a impiantazione à a surtita sud di a cità và cù i so pedi. I incunvenienti d'una trasfurmazione di u situ attuale sò troppu numerosi. Durante ommancu dui o trè anni, ci vuleria à suppurtà una sminuzione maiò di l'attività di portu. Cù tamante cunsequenze ecunomiche. Ma sò soprattuttu e pruspettive di u novu situ chì interessanu st'attori ecunomichi. Elli dinù anu u so associu : l'Unione marittima di Bastia. À François-Xavier de Moro Giafferri, u presidente, ùn li mancanu l'argumenti à prò di a « scelta Carbonite » : a pussibilità di facci vene u caminu di ferru, di stallà magazini pè e mercanzie è dinù di cunsacrà u situ attuale à i battelli di piacere è à i cruceristi. À l'accorta : « di cuncipì una struttura adatta à i bisogni, cum'elli anu fattu l'anzianu quand'elli anu imaginatu u portu Saint Nicolas. » Ciò impone d'esse d'appigliu, puru s'ellu ci vole à « sacrificà una sessantina d'ettari di paglia marina ».
Pè i difendidori di a natura u periculu hè bellu più impurtante : centu ettari d'alga è dinù spezie prutette cum'è a cymodocea, e matreperle, è lucerne o i zini sole. Un veru disastru eculogicu chì a Corsica si puderebbe francà applichendu nurmallamente a lege. E cunseguenze di e custruzzioni nantu à a fisinumia di u liturale li danu dinù i penseri. Troppu superficiali, i studii sedimentulogichi fatti da u scagnu Sogreah ùn mettenu, à senteli, à l'agrottu d'un catastroffa : una sparizione di e batticcie longu a costa orientale. « A passata di u portu di u Campuloru, centu volte tantu. »
I piscadori temenu elli una sminuzione di a quantità di pesciu in i cuntorni di a cità. Secondu Gérard Romiti di a Prudumia di Bastia, l'eventuale portu di a Carbonite hè ghjustu sopra à un « locu dettu u tufone, cunnisciutu da tutti piscadori lucali pè a so ricchezza ». Senza cuntà a crescita di u trafficu. U rimore di i mutori ferebbe fughje i pesci, oblighendu i prufessiunali à piscà più luntanu, cun prezzi di sfruttazione superiori.
I più discreti sò forse i pulitichenti. A municipalità di Bastia sustene un prugettu aspettatu dapoi l'anni. U merre l'hà fatta sapè u ghjornu di l'apertura di u dibattitu. Ange Rovere, u primu aghjuntu cumunistu, hè favurevule anch'ellu. Ma si dice inchietu in quantu à u finanzamentu. Cum'è Jean Baggioni, vole chì l'investimenti publichi ferminu magiuritarii pè guarantì chì u cuntrollu di u futuru portu resti in manu à a cullettività. Antoine Sindali ùn hè d'accunsentu è pensa, tantu, chì u prublemu ùn hè ancu d'attualità (Vede u Quadru). A riunione di chjusura hè prugrammata di maghju. Derà à ognunu l'occasione d'aburdà torna sta quistione chì ùn hè, dinù ella, per esse risolta."
Source: http://info.club-corsica.comChi hè u vostru parè nanta stu prugettu di "portu di Bastia"?
![Question](https://2img.net/i/fa/i/smiles/icon_question.gif)